Teoria Dow

Teoria generativa poate fi perfectionata daca intelegem semnificatia TIMPULUI.
Charles Dow si-a scris ideile explicand miscarea indicelui Dow (DJI). Robert Rhea le-a strans si le-a numit “Teoria Dow”. Majoritatea teoriilor si instrumentelor de piata au aparut dupa aceea. Chiar si dupa 125 de ani, aceasta teorie inca mai apare in partea introductiva a oricarei carti de analiza tehnica de baza. Chiar daca am studiat-o si ne-am referit la ea cu veneratie, astazi vrem sa o provocam.
Nu dorim sa sugeram prin asta ca teoria e mai putin profunda sau ca am incetat sa avem o deosebita consideratie pentru ea, dar timpul perfectioneaza totul, chiar si teoriile istorice. Nu stiu cum ar fi reactionat Charles Dow la acest articol. Umilul editor de la Wall Street care nu obisnuia sa se enerveze vreodata ne-a invatat tot ceea ce stim azi. A schimbat lumea.
Suntem o societate focusata pe trenduri cu trendurile noastre economice, fundamentale, comportamentale, culturale, statistice si stiintifice. Teoria Dow a vorbit tot despre trenduri. Trendurile sunt cele pe care noi tehnicienii invatam sa le identificam, sa ne miscam odata cu ele si sa iesim inainte de inversare. Trendul inseamna polarizare, tendinta, trendul in sus este o polarizare pozitiva iar trendul in jos este o polarizare negativa. Teoria simpla a lui Dow a dat o forma acestei polarizari.
El a spus ca pietele se misca in stagii, un stagiu de acumulare, un stagiu de speculare si unul de distributie. A dat pietei o forma de trei stagii, caracterizand trei grade de trend, un grad primar, unul secundar si unul minor (zgomotul). Principiile definite in munca lui sunt clare.
Primul principiu al teoriei Dow este ca preturile contin toate informatiile si asteptarile pana la punctul in care pot prognoza evenimente. Daca informatia este absorbita de pret si informatia are polarizare negativa si pozitiva, am putea presupune ca teoria studiaza predilectia in preturi care formeaza o structura de trei valuri. Fundamentalistii spun ca informatia (cauza) afecteaza pretul. Masurarea predilectiei este dificila, insa teoria a pus bazele unui cadru solid de a o interpreta. Exista o predilectie mare, una mica si una foarte mica sau nevazuta. Faptul in sine ca preturile au un trend de cativa ani sugereaza aceasta polarizare. Insa cu toata simplitatea si functionalitatea teoriei, aceasta a primit critica din cauza prognozei intarziate pe care o ofera.
Aceasta intarziere este cea la care vrem sa ne referim aici. De ce ne spune teoria despre inversarea indicelui Dow cu intarziere? De ce exista un principiu clar in teorie care spune ca trendurile exista pana avem semne clare si bine definite ca acestea au luat sfarsit? De ce a vrut Dow sa lase o urma de indoiala in timpul inversarii? Motivul acestei confuzii este ca Dow studia timpul in mod inconstient. Exista trei cicluri de timp care definesc clar cele trei stagii ale structurii DJI. Motivul pentru care teoria intarzia cu prognoza este faptul ca predilectia nu era in concordanta cu timpul. In unele cazuri polarizarea era prea mare pentru a putea fi inteleasa (2000-2009), iar in altele cazuri minimala (1970-1982). Din 1965 incoace a existat o ciclicitate medie fixata in timp.
Aristotel a spus ca pamantul este stationar, Newton a spus ca se misca, pe urma a venit Einstein si a spus ca statutul stationar sau dinamic depinde de cadrul de referinta din care il privim. Teoria relativitatii a lui Einstein a explicat timpul. Einstein a putut face asta pentru ca s-a uitat la miscarea relativa. Chiar si Dow a facut asta cand a vorbit despre miscarea relativa a unui indice fata de celalalt. Ce facea el in mod inconstient se numeste “detrending”, reducerea polarizarii si intelegerea timpului. Unul dintre principiile teoriei spune ca miscarea relativa a indicilor feroviari fata de DJI explica statutul trendului indicelui, daca acesta e pe cale sa se intoarca sau nu. Din nou, Dow se focusa pe trendul indicelui si nu pe timp. Daca ambii indici depasesc maximele, trendul este valid, daca nu, trendul sta sub semnul intrebarii si se poate intoarce.
Poate oare noul indice feroviar, Dow Jones Transports (DJT) sa depaseasca multianual indicele industrial (DJI)? Nu. Nu exista un indice de transporturi fara cel industrial. Aceasta inseamna ca cea mai buna performanta a indicelui DJT este atunci cand ajunge la egalitate cu o medie a indicelui DJI. Cand ajunge la acest nivel, partea cea mai rea a slabiciunii DJI se termina.
Am ilustrat aici indicele DJI si ciclul relativ intre DJI si DJT. Miscarea ciclului de baza sugereaza un top DJI ori de cate ori indicele industrial a depasit in mod extrem transporturile (punctele F si G). Un simplu ciclu relativ a sincronizat cele doua maxime istorice DJI din 2000 si 2008. Statutul curent al ciclului sugereaza de asemenea ca DJT urmeaza sa ajunga la o maxima istorica fata de DJI sugerand ca 2009 poate insemna o inversare multilunara a indicelui DJI.
Exista multe alte principii ale teoriei pe care le putem provoca in mod sistematic. Toate indica acelasi lucru. In primul rand, teoria a fost generativa pentru ca a fost partial in concordanta cu timpul. In al doilea rand, teoria a dat prognoze intarziate pentru ca se concentra mai mult pe polarizarea preturilor si nu pe timp. Si nu in ultimul rand, ideea de depasire a maximelor sau minimelor este un instrument crud in intelegerea timpului. Ciclurile relative sunt instrumentele reale pentru ca sunt obiective.
Fundamentalistii si tehnicienii au multe dezbateri in legatura cu cauza si efectul. Unul spune ca studiaza cauza iar celalalt sustine ca studiaza efectul final, pretul. Dezbaterea a avut sens atata timp cat existau multe cauze care afectau preturile. Dezbaterea inceteaza sa existe cand timpul devine singura cauza. Pana nu incepem sa ne concentram asupra timpului, esuarea indicatorilor va ramane o realitate si viata va continua sa para haotica. Predictibilitatea are legatura cu timpul, daca acceptam sau nu acest fapt e un alt aspect.
Citeste in limba engleza
Echipa Orpheus
Global Alternative Research