Ipoteza pietei ineficiente

Daca exista ceva mai important decat prabusirea bursei sau un asteroid care loveste pamantul, acest lucru este moartea unei teorii economice. In fond, daca aceasta este corecta, chiar putem detecta si evita o catastrofa. Nu de alta, dar economia este motivul pentru care, credem, traim astazi si pentru care, de asemenea, generatiile viitoare vor trai maine.
Noi, cei de la Orpheus, consideram ca teoriile bune dureaza o generatie, dupa care, fie sunt aruncate la gunoi, fie sunt regandite. Din punct de vedere stiintific, teoria unificarii ramane una evaziva si incercarile de construire si reconstruire i-au facut pe oamenii de stiinta sa recreeze, in laborator, Big Bang-ul. Consideram ca noile teorii emergente vor unifica stiinta cu teoriile economice emergente, care sunt mult mai cuprinzatoare. Apropo, stiati ca exista acum un domeniu numit „econofizica”? Este teoria care trateaza, impreuna, economia si fizica.
Asa ca iata-ne de partea noilor teorii, gata sa le ingropam pe cele vechi. De altfel, asa s-a intamplat cu Ipoteza Pietei Eficiente (EMH, dezvoltata de Eugene Fama la inceputul anilor ’60, care sustine ca preturile de pe diverse piete reflecta obiectiv toate informatiile existente despre activele respective – n.r.), care a fost ingropata dupa aproape o jumatate de secol de existenta. Ca intotdeauna, pietele sunt inaintea evenimentului propriu-zis. Cele americane, spre exemplu, inca din anul 2000 au dat semne ca ipoteza lui Eugene Fama ar putea fi… ineficienta.
Ceea ce este important privind aceasta teorie este faptul ca pana si marginalizarea ei merita o atentie globala, chiar si in Romania sau pe alte piete emergente. EMH presupune mai multe lucruri. In primul rand, sustine ca profiturile peste normal nu sunt posibile. Insa faptul ca indicele Dow Jones a crescut cu 1.000% darama supozitia. Drept urmare, se pot realiza castiguri peste normal pe piete. In al doilea rand, spune teoria, fiecare stire care conteaza se afla incorporata in pret. Aceasta inseamna si ca noile informatii pot afecta pretul. Extrapolata, presupunerea a justificat industria “analizei de impact”, adica evaluarea gradului in care noile informatii afecteaza preturile. Asadar, exista o industrie a informatiilor care valoreaza mai multe miliarde de dolari si o alta industrie, care si ea valoreaza alte miliarde de dolari, care studiaza impactul informatiilor asupra preturilor activelor.
Aceasta din urma, denumita popular “Equity Research” (cercetare de piata de capital – n.r.), se afla sub presiuni enorme in America. Exista studii asupra modului in care aceasta industrie poate fi revigorata. Prabusirea bursei din 2000 a pus sub semnul intrebarii responsabilitatea cercetarilor de piata si cum pot fi facuti cei de pe Wall Street sa plateasca pentru acestea. Cea mai buna firma de cercetare de piata de pe Wall Street are o acuratete de 34%, cu doua recomandari pe saptamana. Presiunile cresc, mai ales de cand a intrat in vigoare, in 2002, noul regulament de administrare corporatista Sarbanes-Oxley, care este mai strict cu intermediarii financiari.
Si ca si cum aceasta lupta nu ar fi de ajuns, incep sa se ridice semne de intrebare in legatura cu bonusurile uriase si bestseller-urile vandute, lumea intrebandu-se, pe buna dreptate, “ unde sunt iahturile clientilor?” Mai exista si faimosul caz al lui Jamie Oli, un fost contabil la Dynegy, firma cu activitate in domeniul energetic. Judecatorul a trebuit sa revina asupra cifrelor, dupa ce avocatii fostului contabil au dovedit ca pierderile in urma informatiilor date de acesta asupra preturilor de pe piata, care au scazut, sunt greu de cuantificat. In esenta, firmele de avocatura americane au dovedit in cercetarile lor publicate recent, ca preturile de pe piata sunt departe de a fi eficiente, si condamnarea cuiva la 24 de ani de inchisoare pe baza unei ipoteze economice defectuoase este destul de dura. Cercetarile de piata recente au dovedit si ele ca preturile la bursa din New York sunt ineficiente. Lui Oli i s-a redus condamnarea la 6 ani de inchisoare in septembrie 2006.
Vorbind din perspectiva psihologiei pietei, lucrurile care-i plac acesteia, sunt performantele extraordinare. Iar acestea nu au curs liniar, cum ar fi depasirea de catre BET a performantei multor alte piete emergente. Paradigma liniei drepte este impermeabila la schimbari. Marile schimbari nu se fac la varf, ci incep de la baza. Traditional, s-a constatat ca autoritatile de reglementare, ca si jucatorii de pe piata, sunt multumiti atunci cand piata se afla sus si devin activi atunci cand ea e jos. Indicele Dow Jones a marcat semnarea regulamentului Sabanes-Oxley la un nivel scazut. Tot atunci Daniel Kahneman a devenit primul psiholog care a primit premiul Nobel pentru economie. O criza generalizata nu distruge doar avutia, ci e si o sursa de innoire. Iar prabusirile au loc atunci cand oamenii sunt cufundati cel mai adanc in dulcea stare a confortului. Teoriile eronate rastoarna, peste noapte, afaceri de miliarde de dolari.

Echipa Orpheus
Global Alternative Research