Impactul stirilor rapide

De-a lungul timpului, pietele financiare au demonstrat in mod repetat ca nu e usor sa profiti de pe urma accesului la informatii de ultima ora. Inca de pe la 1850, oamenii aveau nevoie cat mai rapid de stiri despre cotatii. Reuters folosea pentru aceasta porumbei calatori. Pasarile erau mai rapide decat posta, care se folosea de calea ferata. Ele faceau astfel legatura intre Berlin si Paris. Informatiile de la bursa din Paris puteau ajunge la actorii pietei de capital suficient de rapid pentru ca acestia sa poata profita de pe urma lor. Asta se intampla atunci; acum, lucrurile stau diferit. Astazi, se poate spune ca pietele sunt deschise 24 de ore din 24, astfel incat chiar daca aflati din timp de atentatele de la Londra, pana sa inceapa bine tranzactiile spot, contractile futures au urcat deja de la nivelul minim la care se aflau, iar schimburile la vedere au intrat pe un trend descendent. Mecanismul de corectie a pretului in sens negativ functioneaza intr-un mod cu totul diferit.
Nu numai jucatorii de pe piata de capital stiu cum sa obtina profit, ci si pietele au parte de corectii diferite de fiecare data, ca urmare a stirilor. Relevanta informatiilor este evidenta post facto. Daca preturile au crescut, e posibil ca stirea sa fi fost pozitiva si viceversa. Reuters a reusit sa creeze un model de succes livrand informatie la timp. Dar niciodata nu si-a propus sa ne invete cum sa interpretam stirile, piata avand libertate deplina in acest sens. Felul in care oamenii percepeau stirile in anii 1850 nu este prea diferit de felul in care o facem noi astazi. Stirile sunt importante pana in momentul in care le putem anticipa efectele. Lasam pietelor un timp sa reactioneze si apoi avem o noua informatie de digerat.
Cauza si efectul reprezinta o industrie de mai multe miliarde de dolari. Avem cauza si studiem efectul, scriind volume intregi de stiri sau de analize pe baza acestora. Exemple in acest sens sunt Efectul bugetului in India sau Efectul reuniunii Rezervei Federale in Statele Unite. Evenimentele sunt urmarite si relatate cu grija, astfel incat sa aiba un efect asupra pietei. De ce un buget echilibrat ia bursele prin surprindere? Suntem atat de prinsi in inertia schimbarii cotatiilor de pe piata ca nu mai contracaram efectul stirii. Ceva nu functioneaza.
Bursele anticipeaza directia economiilor. Indicele S&P 500 este mai cunoscut pentru ca anticipeaza perioadele de recesiune ale economiei americane. In acelasi mod, BET (indicele bursei din Romania), Sensex (din India) sau Nikkei (din Japonia) pot spune mai multe despre economiile respectivelor tari decat o fac indicatorii macroeconomici.
Pietele afla si reactioneaza la stiri cu mult inainte ca acestea sa apara in ziar. Si din aceasta cauza stirile despre burse vin intotdeauna prea tarziu. Mai precis, niciodata la timp ca sa poti face profit de pe urma lor. Mai degraba stirile pozitive sunt folosite de investitorii isteti pentru a vinde, iar informatiile negative, pentru a cumpara. Asa se poate obtine un pret mai bun de achizitie sau lichidare a unei pozitii.
Dar ce se intampla cu stirile negative care determina aprecierea cotatiilor? Asasinarea lui JFK a facut ca piata sa creasca a doua zi. Evenimentele de la 11 septembrie nu au fost sfarsitul lumii, dar au constituit un bun prilej sa cumperi. Razboaiele se duc la baza pietei, nu la varful ei. Razboiul dus de India cu Pakistan pentru Kargil a fost o perioada buna pentru marcat pozitii, invers fata de restul pietei. De ce spun psihologii specializati in comportamentul investitional ca trebuie sa vinzi atunci cand ai stiri si sa cumperi atunci cand sunt doar zvonuri? De ce este atat de logic, de rational si totusi atat de dificil sa te comporti pe dos fata de restul lumii? Cum pot specialistii in burse sa faca previziuni pentru cotatii fara sa stie viitorul sau stirile? Si cum au ei mai multe sanse sa ne spuna ce se va intampla in urmatorul minut decat au analistii de impact?
Investigatiile nu pot invinge acuratetea cunoasterii pietei. Adevarul e ca previziunile legate de cotatii nu au nimic de-a face cu stirile. Si totusi, legatura functioneaza invers decat ne-am astepta, daca folositi stirile pozitive pentru a vinde si cele negative pentru a cumpara. Daca sincronizarea pe piete ar avea vreo legatura cu stirile, atunci de ce nu au renuntat inca investitorii la dolar, in ciuda tuturor articolelor in care jurnalisti si academicieni reputati au afirmat ca perioada de glorie a monedei americane s-a incheiat? Ideea e ca nu poti prevedea daca si cu cat se va aprecia dolarul doar pe baza informatiilor macroeconomice.
Legendarul manager de fonduri cu capital de risc Victor Niederhoffer spune ca multe dintre evenimentele care au loc in intreaga lume si care ajung sa fie relatate de presa nu par sa aiba un impact major asupra valorilor fundamentale ale burselor. E posibil ca ceea ce mass-media a considerat ca este o stire de relevanta nationala sa nu fi fost atat de important pentru piata financiara. De asemenea, exista statistici care releva absenta unor titluri de senzatie in zilele cu corectii mari de preturi. Se pare, deci, ca stirile de impact nu au fost inca scrise.
Echipa Orpheus
Global Alternative Research