Fractalul de timp

Considerati ca intelegerea timpului ne-ar putea ajuta sa intelegem economia mai bine?
Prietenul meu de la Reuters Thompson imi spune mereu ca prezentariile mele sunt mai interesante decat ale lui, un fel politicos de a spune ca sunt mai animat decat el. In acelasi timp el se intreaba de ce am atatea imagini in slide-urile mele in loc de text. Si eu ma intreb acelasi lucru. Imaginile ma ajuta sa exprim mai mult. Am facut un exercitiu grafic similar la o prezentare in cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti in urma cu cateva saptamani. Am adunat cateva imagini cu cativa guru ai cercetarii istorice (cunoscuti si sub denumirea de creatori sau parinti al unui anume subiect) si am inceput sa imi interoghez audienta timida.
Primul slide a fost o pictura faimoasa, “Scoala din Atena” sau “Scuola di Atene” in italiana, pictata de artistul italian renascentist Raphael. A fost pictata intre anii 1510-1511 si face parte din fresco-urile din camerele Palatului Apostolic din Vatican, cunoscute azi sub numele de Stanze di Raffaello. In urma cu 500 de ani tehnologia a fost destul de slaba, astfel unul dintre cei zece ganditori a fost ilustrat in acest mod. Raphael a considerat ca in trinitatea care i-a ilustrat pe Michelangelo si pe Leonardo Da Vinci al treilea loc este ocupat de Euclid, parintele geometriei.
Al doilea slide a fost mai usor. Mainile ridicate au fost pline de siguranta. Imaginea il ilustra pe Adam Smith, parintele economiei. Al treilea slide a generat liniste, nu erau maini ridicate de aceasta data. Era vorba de Pareto. Vilfred Pareto a fost parintele microeconomiei si cel responsabil pentru principiul Pareto. Mostenirea lui ca economist a fost profunda. Partial din cauza lui, economia a evoluat de la o ramura a filozofiei sociale asa cum era practicata de Adam Smith la un domeniu intensiv de date al cercetarii stiintifice si al ecuatiilor matematice. Cartile lui seamana mai mult cu economia moderna decat orice alt text din acele vremuri. Principiul Pareto (cunoscut si ca regula 80-20), legea celor putini si vitali si principiul putinatatii factorilor spune ca, in cazul majoritatii evenimentelor, 80% din efecte provin din 20% din cauze. El a observat ca 80% din pamantul Italiei este in proprietatea a 20% din populatie sau ca 80% din vanzari va veni din partea a 20% din clienti.

Chiar daca Pareto a dat un impuls matematic economiei inca din 1848, el este amintit mai putin decat Adam Smith. Propriul sau principiu a lucrat impotriva lui, astfel Smith, parintele economiei a beneficiat de 80% din atentia disponibila, lasand 20% pentru ceilalti mari economisti. Acest principiu functioneaza si in cadrul stirilor, in viata noastra de zi cu zi, in psihologie si restul lucrurilor.
Chiar daca Charles Dow, parintele analizei tehnice sau parintele finantelor moderne a contribuit intr-un mod considerabil la finantele moderne prin construirea indicelui DOW, Elliott i-a redefinit munca. Se spune ca din 10 persoane care cunosc teoria Dow, doar o singura persoana il cunoaste pe Elliott. In ciuda faptului ca Elliott a imbunatatit si a extins munca lui Dow, el nu a avut parte de atentia binemeritata. Charles Dow era pe slide-uri in calitate de “parinte”, in timp ce Elliott a fost lasat pe dinafara. Elliott a introdus fractalele de piata in 1938, insa titlul de parinte al fractalelor i-a revenit lui Benoit Mandelbrot din cauza doveziilor stiintifice pe care acesta le-a adus, dovedind in 1970 ca natura si pietele sunt compuse din fractali. Un fractal este in general “o forma geometrica fragmentata care poate fi divizata in mai multe parti, fiecare dintre ele fiind o copie redusa a intregului, proprietate numita similaritate cu sine”.

In slide-urile care au urmat i-am ilustrat pe parintele ipotezei pietelor eficiente, Eugene Fama; pe parintele econofizicii, Eugene Stanley; pe parintele socioeconomiei, Robert Prechter si pe parintele finantelor comportamentale, Daniel Kahneman.

1. Adam Smith 2. Vilfredo Pareto 3. Charles Dow 4. Benot Mandelbrot 5. Daniel Kahneman 6. Eugene Stanley 7. Eugene Fama 8. Robert Prechter
In afara de atentia 80-20 si felul in care mintea noastra se joaca cu memoria noastra, am facut o alta observatie semnificativa. Istoria cercetarii este plina de exemple cum matematicieni, oameni de stiinta, economisti, lingvisti, istorici, tehnicieni de piata si comportamentalisti au fost martori la o suprapunere in munca de cercetare. Peste secole, matematicieni ca Euclid (350 I.C.) au spus aspecte similare de ratie divina ca si George Ohm (1789). Am avut economisti ca de exemplu Thomas Malthus (1766) ale caror munca a fost extinsa de matematicieni ca Pierre Verhulst (1804) si in zilele noastre de catre oameni de stiinta ca Theodore Modis. Chiar si principiul Pareto este citat simultan cu un linvist cunoscut pe nume Kingsley Zipf (1902). Am vazut chiar si istorici ca de exemplu Karl Lamprecht (1915) si J M Draper (1811) vorbind despre natura matematica a istoriei. Aceeasi idee a fost scrisa de William Strauss si Neil Howe, faimosii cercetatori de ciclicitate. Suprapunerea ideilor este prezenta peste tot. Matematicienii au vorbit despre tipare, oamenii de stiinta au vorbit despre proportie si economistii au creat liniile statistice. Istoricii au vorbit despre ciclicitate in timp ce cercetatorii de ciclicitate au vorbit despre repetarea istoriei. Tehnicienii de piata au vorbit despre fractali iar psihologii au vorbit despre irationalitatea umana.
In esenta, istoria cercetarii se reduce la trei aspecte: psihologie, fractali si timp. Daca am putea lega timpul de fractali, am putea sa provocam psihologii pentru ca timpul matematic este ceva ce nu poate fi contestat. FRACTALUL DE TIMP este un subiect care nu doar ca ar putea explica legatura dintre suprapunerea cercetarii de cateva mii de ani, dar si sa raspunda la o intrebare care l-a deranjat pe Edward R Dewey cand a inceput Fundatia ciclurilor in 1940. De ce ciclurile par sa functioneze in fenomene diferite cu o precizie stranie tot timpul? Activitatea repetitiva pe care mintea noastra o inregistreaza 20% din timp se intampla in 80% din timp in jurul nostru. Se intampla pentru ca timpul nu este linear, el pulseaza, se intrerupe, se multiplica intr-o forma fractala, din nou si din nou. Cat de adevarat este acest lucru? Cat de stiintific? Care este tiparul timpului? Va functiona acest ceas?
Descarcati ultimul nostru raport TIME TRIADS.
Citeste in limba engleza
Echipa Orpheus
Global Alternative Research
Pentru a intelege mai mult despre ciclicitatea performantei si pentru a citi intregul report, contactati-ne pentru un trial gratuit de 2 saptamani la support@or-phe-us.com