Armonia triunghiulara

Un simplu triunghi poate integra toate teoriile pietei financiare. Putem sa il identificam?
In timp ce scria “Teoria sentimentelor morale” in 1776, Adam Smith nu ar fi crezut niciodata ca dupa doua secole oamenii ar putea considera un oximoron faptul ca cuvintele moral si sentiment se afla in aceeasi fraza. In ziua de azi sentimentul creeaza stirile populare, lipsa de moralitate e atribuita capitalistilor si ce a mai ramas din munca “tatalui” sunt teorii fragmentate.
Astazi pietele si preturile sunt considerate a fi eficiente, ineficiente, haotice si/sau ordonate. Expertii eficientei nu vor recunoaste ordinea matematica si unii care cred in ineficienta vor considera haosul absurd. Daca aceasta nu este de ajuns, avem in plus ganditori care definesc un nou model de finante, diferit de cel economic.
Spre deosebire de incercarea coerenta de a gasi o teorie stiintifica universala string, nu exista nici-o incercare de a cauta un model de piata integrat. Cativa adepti ai finantelor comportamentale critica teoreticii eficientei, care drept razbunare numesc finantele comportamentele anomalii. Asta in timp ce expertii haosului si al ordinii isi acordeaza trompetele. E o adevarata cacofonie asta care sporeste confuzia in timp ce se desfasoara criza istorica.
Toate aceste specializari ale pietei au un lucru in comun. Implicit sau explicit toate analizeaza tipare. Comportamentalistii incearca sa modeleze emotia umana. Fundamentalistii incearca sa modeleze informatia din piata. Expertii in haos asteapta repetarea evenimentului ciudat. Iar expertii condusi de ordine numesc modelul pietei tipar sau fractal.
Comportamentalistii isi pun unele intrebari ca de exemplu “Poate mintea umana sa calculeze?” Mintea umana este limitata in ceea ce priveste abilitatea de a calcula, motiv pentru care nu putem fi numiti fiinte rationale pure. De asemenea, chiar daca ar exista o ordine completa infinita, am vedea-o amestecata cu aspecte haotice. Dar daca toata dezbaterea in legatura cu tipologia pietei este pentru ca specialistii sunt predispusi spre erori ca si noi toti de altfel? Daca pietele ar fi eficiente, ineficiente, ordonate si haotice pe aceeasi scala dar in perioade de timp diferite? Daca ordinea si haosul sunt factori de timp?
Daca presupunem ca este adevarat, incepem sa raspundem la toate discrepantele ce exista intre diferitele teorii. Comportamentalistii spun ca oamenii au o predilectie spre extrapolarizare, sugerand ca nu putem vedea viitorul si ca judecam trecutul si prezentul ca sa estimam viitorul. Acesta este motivul pentru care daca suntem pe partea eficienta a muntelui numit piata, vedem doar eficienta. Vorbind la modul simplu, vedem doar pozitivitate cand suntem pe un trend ascendent. Cand pietele sunt ineficiente sau descendente privim in jos si nu putem vedea bottom-ul sau ordinea amenintatoare. Aceasta predilectie spre extrapolarizare poate explica si de ce oamenii reactioneaza in mod extrem. Cand nu putem vedea varful muntelui de piata, nu putem estima cat de departe este top-ul, de aceea sub-reactionam. Iar cand suntem in faza de declin nu putem estima minimul si avem tendinta sa supra-reactionam.
Comportamentalistii numesc dicotomie de oscilator si reversare faptul ca nu pot vedea varful muntelui. Putem explica toate celelalte erori umane ca de exemplu aversiunea pentru pierdere, dispozitia, ambiguitatea, validitatea, puterea de reprezentare, blestemul invingatorului, aberatia jucatorului de jocuri de noroc, euristica, inscenarea, deformarea castigului de risc, increderea in sine, speranta si teama, optimismul si pesimismul, daca continuam sa privim piata ca pe un triunghi bidimensional, un minim – maxim – minim, un ciclu. Putem vedea cum erorile incep sa se polarizeze in jurul partilor pozitive si negative, ordinea fiind partea pozitiva iar haosul fiind partea negativa.
Triunghiul explica de asemenea de ce comportamentalistii vad conservatismul fundamentalistilor in prezicerile de castig ca fiind motivul pentru care surprizele pozitive sunt urmate de obicei de alte surprize pozitive. Surpriza care nu este anticipata este panta pozitiva caracteristica ciclului. Selectiile de actiuni legate de excesul de volum si stralucirea in trei faze, stiri recente si reactia extrema a preturilor sunt o alta caracteristica a ciclului ascendent. Dezbaterea nesfarsita in legatura cu modelul de trei factori Fama si French, o parte vorbind despre eficienta si o alte parte provocand-o sunt de asemenea pe pante diferite ale aceluiasi ciclu triunghiular. Psihologii spun ca fundamentalistii aleg actiunile ca si cum ar fi obligatiuni, “actiunile bune sunt actiunile companiilor bune”. Motivul pentru care se bazeaza pe reguli conventionale si extrapolarizare este ca polarizarea pozitiva continua a ciclului ii face confortabili si multumiti. Acesta este motivul pentru care un grad mare de interes sentimental este urmat ulterior de castiguri reduse. Intoarcerea preturilor surprinde majoritatea. Psihologii ii compara pe comerciantii de optiuni cu fermierii, pentru ca isi asuma riscuri mai mari cu recolta de bani dupa ce au plantat culturi de sustinere, asigurand partea de jos. Ne sta in fire sa ne asumam riscuri mai mari, riscuri ineficiente cand ne simtim asigurati. De aceea nu stabilim pretul optiunilor in mod corect.
Acelasi triunghi poate explica de ce rascumpararile apar mai mult la minimele de piata si chiar daca rascumpararile au o performanta mai buna in final, ele primesc mai putina atentie din partea investitorilor, investitorii sub-reactioneaza. Posesia sau lipsa de dividende duce de asemenea la supra- si sub-reactie. Cand investitorii simt ca sunt in posesia dividendelor, au tendinta sa supra-reactioneze si sa isi asume riscuri mai mari si vice versa. Critica comportamentala care spune ca oamenii sunt analizatori naivi de trend exista pentru ca oamenii nu inteleg ciclicitatea. Tot aceasta lipsa de intelegere a ciclicitatii este motivul pentru care performanta din trecut esueaza.
Tiparul holistic poate explica, de asemenea, de ce preturile continua sa oscileze intre eficienta si ineficienta. De ce comercializarea perechilor lipsita de risc nu va fi niciodata complet lipsita de risc? De ce fondurile long-short care se joaca cu preturile nu sunt asigurate ca si LTCM si pot esua? De ce vor exista mereu psihologi care vor spune ca trading-ul dauneaza sanatatii? De ce existenta pietelor este legata de inabilitatea noastra de a vedea triunghiul? De ce datul cu banul poate explica haosul, ordinea, eficienta si ineficienta? De ce va exista mereu un conflict si o provocare de a face profit in economie? De ce capitalismul va fi mereu condus de criza? De ce corelatiile sunt ciclice ca si performanta? De ce strategiile comportamentale au mai multe teste de trecut? De ce economisirea pentru maine este o predilectie spre intelegerea intarziata? De ce economisim cand ar trebui sa investim si de ce investim cand ar trebui sa economisim? De ce Mandelbrot si Taleb lucreaza impreuna, cand unul este tatal ordinii matematice iar celalt un filozof al haosului? De ce fractalii ordonati sunt atat de aproape de haos? De ce teoria castigarii premiului Nobel vorbeste despre proprietate si despre inabilitatea oamenilor de a vedea ciclicitatea? De ce dicotomia financiara-economica al lui Prechter si Parker in dinamica comportamentului social nu este noul model de finante ci cealalta parte a muntelui? De ce sensibilitatea preturilor fata de cerere poate creste si scade? De ce putem face bani in piete? De ce accesul la informatie si crez este triunghiular?
Ciclul cu doua fete face legatura intre toate astea. Nu incercam sa simplificam 200 de ani de stiinta a pietei. Mereu a fost asa, simpla. Psihologii sunt la fel de predispusi spre erori ca si restul lumii, chiar daca ei pretind altceva. Contrarianismul de timp nu este pentru toata lumea, deoarece armonia predestinata distruge toate povestile frumoase.
Citeste in limba engleza
Echipa Orpheus
Global Alternative Research